Motoarele termice primesc un răgaz: UE renunță la planul de interzicere din 2035

Schimbare de Macaz la Bruxelles: UE Abandonează Interzicerea Motoarelor Termice din 2035

Uniunea Europeană face o întoarcere neașteptată de 180 de grade în privința politicii sale emblematice privind mobilitatea. Planul de a interzice vânzarea de mașini noi echipate exclusiv cu motoare termice (benzină și diesel) începând cu anul 2035 pare să fie abandonat oficial.

Informația, confirmată de Manfred Weber, președintele Partidului Popular European (PPE) - cea mai mare grupare politică din Parlamentul European - indică o schimbare majoră de strategie, motivată de provocările economice, vânzările sub așteptări de mașini electrice, costurile ridicate ale acestora și presiunea concurenței din China.

Noul Obiectiv: Reducerea Emisiilor cu 90%, Nu 100%

Conform declarațiilor lui Weber, obiectivul inițial de a atinge o reducere de 100% a emisiilor de CO2​ (ceea ce echivala cu interzicerea efectivă a motoarelor termice) pentru înmatriculările de mașini noi din 2035 va fi înlocuit cu o țintă de 90% reducere.

    „Pentru înmatriculările începând din 2035, o reducere de 90% a emisiilor de CO2​ va fi acum obligatorie pentru țintele de flotă ale producătorilor, în loc de o reducere de 100%” a precizat Manfred Weber.

Acest compromis strategic înseamnă că interzicerea tehnologiei motoarelor cu ardere internă nu mai este pe masă, oferind o „siguranță a planificării” pentru industria auto europeană. De asemenea, se pare că nu va exista nici o țintă de 100% reducere din 2040, deși detaliile finale vor fi prezentate de Comisia Europeană.

Practic, se deschide calea către așa-numita "neutralitate tehnologică", permițând producătorilor să exploreze și să vândă în continuare vehicule cu motoare termice (inclusiv hibride plug-in sau cu autonomie extinsă), atâta timp cât acestea pot atinge obiectivul de 90% reducere a emisiilor, posibil prin utilizarea:

• Combustibililor Sintetici (e-fuels): Considerați neutri din punct de vedere al CO2​, aceștia ar permite motoarelor termice să funcționeze fără a contribui la emisiile nete.
• Tehnologiilor Hibride Avansate: Variantele Plug-in Hybrid (PHEV) și Range Extender Electric Vehicle (REEV) ar putea fi soluțiile de compromis pentru a atinge țintele de CO2​ la nivel de flotă.

Impactul Asupra Industriei Constructoare de Mașini din România

România, fiind un pol important al industriei auto europene prin uzinele Dacia (Grupul Renault) și Ford Otosan, precum și printr-o rețea extinsă de furnizori de componente, este puternic afectată de orice decizie majoră luată la nivelul UE.

Abandonarea interzicerii din 2035 are implicații semnificative, în special prin amânarea sau modificarea presiunii tranziției complete la vehiculele electrice (VE):

1. Siguranță pe Termen Scurt-Mediu pentru Producția de Motoare Termice și Hibride

• Menținerea Producției: Uzinele din România, care produc în prezent modele de succes cu motoare termice și hibride, primesc o gură de aer.
• Dacia: Modelele precum Duster, Sandero sau Logan, care în versiunile lor termice și hibride reprezintă coloana vertebrală a vânzărilor Dacia, vor putea continua să fie produse și vândute mai mult timp.
• Ford Otosan Craiova: Deși uzina produce deja modele electrice, menținerea cererii pentru vehiculele termice și hibride oferă flexibilitate.
• Locuri de Muncă: Semnalul transmis de UE este unul de stabilitate pentru zecile de mii de locuri de muncă din sectorul auto românesc, care sunt legate de producția de componente și asamblarea de vehicule cu motoare termice.

2. Risc de Amânare a Investițiilor în Conversia la VE

• Atenuarea Urgenței: Cu termenul limită strict de 2035 eliminat, producătorii ar putea fi tentați să retragă sau să amâne investițiile masive planificate pentru conversia completă a liniilor de producție la vehicule electrice.
• Lanțul de Furnizori: Furnizorii români de piese pentru motoare termice (care sunt mult mai complexe și au mai multe componente decât motoarele electrice) vor avea o perioadă de grație, dar acest lucru ar putea încetini și adaptarea lor necesară către componentele pentru VE.

3. Provocarea Combustibililor Sintetici (e-fuels)

• Dacă noua reglementare se va baza pe obligativitatea utilizării e-fuels pentru a atinge obiectivul de 90% reducere a emisiilor, România ar putea avea o oportunitate în dezvoltarea de infrastructură și chiar producție de astfel de combustibili. Totuși, costul și disponibilitatea acestora rămân o mare necunoscută și o provocare logistică.

Concluzie: Un Răgaz Binevenit, O Tranziție mai Lentă

Decizia UE, deși salutată de o parte a industriei (în special cea germană) ca o măsură de protejare a competitivității europene în fața Chinei și a pieței de VE cu probleme, reprezintă o schimbare fundamentală.

Ea oferă un răgaz prețios industriei auto din România, permițând o tranziție mai graduală și mai puțin abruptă către noile tehnologii. Totuși, riscul major constă în a trata acest răgaz ca pe o relaxare totală, în loc de o oportunitate de a accelera, în mod strategic și cu resurse mai bine direcționate, dezvoltarea segmentului de vehicule cu emisii reduse, fie că sunt electrice sau propulsate cu e-fuels. Competiția globală nu așteaptă, iar menținerea competitivității europene depinde acum de capacitatea de adaptare inteligentă la noile reguli, nu de simpla revenire la vechea paradigmă.